NATO "a identificat nevoia existenței unei structuri de comandă-control (C2) a Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) pentru regiunea Mării Negre, care să asigure comanda, controlul și sincronizarea eforturilor aliate în domeniul FOS în regiune", pe fondul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, vineri, la Baza Mihail Kogălniceanu, că alianța evaluează dacă ar trebui să-și adapteze prezența pe termen mai lung în flancul estic, cu grupuri de luptă în România și alte țări din sud-estul NATO. Un grup de luptă reprezintă o prezență solidă, cvasi-ermanentă a NATO.
Președintele SUA Joe Biden a declarat într-o conferință de presă, că va fi crescută prezența militară în Polonia și România, în contextul situației de la frontierele Ucrainei, pentru că există o obligație în termenii Articolului 5 din Tratatul NATO, de a apăra aceste state, precizând că nu există o astfel de obligație față de Ucraina, deși situația acesteia este îngrijorătoare.
Valoarea investiției în infrastructura bazei Kogălniceanu, investiție care ar urma să fie eșalonată pe nu mai puțin de 20 de ani, este estimată la 12,17 miliarde lei cu tot cu TVA, din care lucrările de construcții-montaj au un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei. Proiectul presupune edificarea de construcții cu o suprafață desfășurată de aproape 30 de hectare, drumuri, parcări și platforme în suprafață desfășurată de aproape 300 de hectare, precum și împrejmuiri în lungime de 7,5 hectare.
Valoarea investiției în infrastructura bazei Kogălniceanu, investiție care ar urma să fie eșalonată pe nu mai puțin de 20 de ani, este estimată la 12,17 miliarde lei cu tot cu TVA, din care lucrările de construcții-montaj au un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei, prevede un document aprobat astăzi în Guvern.
În pragul debutului vizitei premierului Viorica Dăncilă în Statele Unite și la scurt timp după ce Pentagonul a amânat un proiect de investiții de 22 milioane dolari la baza militară aeriană Kogălniceanu pentru a redirecționa banii către construirea zidului de la granița SUA-Mexic, Guvernul de la București a elaborat un plan masiv de extindere, upgradare și modernizare a facilității pe bani românești, cu costuri totale estimate la echivalentul a peste 1% din PIB-ul României.